Sesiuni de lectură

Vineri, 31 august, la Școala cu clasele I-VIII Vintileasca (Școala Gimnazială ”Regina Maria” Vintileasca, începând de pe 1 septembrie) a avut loc o sesiune de lectură, menită a promova meșetșugurile și tradițiile vintilene. Acțiunea este parte din activitățile ce se derulează în cadrul proiectului ”eLectură, eTradiții – punte între generații”, al cărui finanțator este Proiectul ”Economia Bazată pe Cunoaștere”, inițiat de Guvernul României, prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu sprijinul Băncii Mondiale, unul dintre scopurile implementării proiectului fiind salvarea tradițiilor locale, promovarea și identificarea oportunităților de antreprenoriat pentru două meșteșuguri vintilene: șindrilitul și țesăturile tradiționale.

La sesiunea de lectură, derulată în laboratorul de informatică al școlii, alături de grupul țintă, format din elevi, seniori, șomeri, femei casnice, au fost prezenți invitați și cadre didactice. Sub îndrumarea managerului de proiect, d-na Stana Georgescu Apostu și a prof. Emil Lazăr, întâlnirea s-a transformat într-o reală punte între generații, veritabilă simbioză între tineri și vârstnici, între vechi și nou, între experiență și curiozitate, între tradițional și modern. Elevii au prezentat audienței pagina de facebook (http://www.facebook.com/eculturavintileasca) și blogul (http://e-culturavintileasca.blogspot.ro/) dedicate proiectului, au lecturat fragmente literare cu specific tradițional de pe ebook readere și au prezentat informații despre diverse meșteșuguri și tradiții, accesate pe internet, seniorii răspunzând cu citirea din cărți tradiționale.

Într-o atmosferă destinsă și plină de voie bună, cei mai în vârstă au prezentat cu pasiune și elocvență tradiții vechi, meșteșugul țesutului tradițional, modalități de obținere a culorilor vegetale pentru țesături -  informații rare și valoroase ce au stârnit un viu interes în rândul audienței - și au răspuns la întrebările și nelămuririle elevilor. D-na Ilinca Colniceanu, veritabil cunoscător al plantelor tămăduitoare și al efectelor acestora, ne-a prezentat o serie de astfel de plante, precum  și diverse alifii și poțiuni naturiste. S-au depănat amintiri dragi, unele menite a fascina, altele a amuza, toate acestea contribuind la farmecul unei întâlniri greu de uitat, încheiată prin interpretarea unui cântec vechi, de către dl. Toader Noapteș, rapsod local, care ne-a încântat cu astfel de interpretări și la lansarea proiectului.

Cu astfel de oameni minunați, tradiția locală nu se va stinge!

Meșteșuguri vintilene - țesături din lână

CHESTIONAR  ȚESUT TRADIȚIONAL LA VINTILEASCA

REALIZAT DE: Stana Georgescu

APLICAT DE: Băcioiu Adelina , Maftei Anamaria, Noapteș Daniel

PERSOANA INTERVIEVATĂ: Noapteș Veronica

Nume: Noapteș Veronica

Vârsta: 72 ani

Adresa: sat Vintileasca,com. Vintileasca

 

1.      Enumerați câteva produse obținute prin țesut în satele comunei Vintileasca în trecut sau prezent.

·         Ștergare, coverturi, preșuri, cioarec (un postav pentru haine)

2.      Cât de important credeți că a fost țesutul în viața locuitorilor comunei  Vintileasca?

a.       Deloc important

b.      Puțin important

c.       Important

d.      Foarte important—Pentru că nu se găseau magazine.

3.      Cât de important credeți că este țesutul în prezent  pentru vintileni? De ce?

·         Puțin important - Nu se mai poartă.

4.      De la cine ați învățat țesutul?

·         De la bunici, de la mama.

5.      De la ce vârstă țeseti?

·         De la 15 ani.

 

6.      Ce obiecte ați țesut, pentru cine și în ce scop?

·         Cioarec - pentru familie, pantaloni, vestă, haine si glugă (de la costumul popular, se țesea)

7.      Care este materia primă folosită la țesut în Vintileasca? Spuneți materialele în ordinea importanței lor.

Lâna-pentru port, altceva nu se găsea. Bumbacul și melana-pentru artizanat.

8.      Care sunt etapele de prelucrare a lânei de când este tunsă de pe oi până ajunge fir de țesut?

·         O tunzi,  o speli, o pui la mașină, o torci și apoi o băgăm la război.

 

9.      Ce culori se foloseau sau se folosesc mai mult în țesut?

·         Care vroiam.

10.      Cum se realize vopsirea lânei?

·         Din broci (o rădăcina), plante.

11.      Vă amintiți din ce se obțineau culorile?

-roșu-din broci

-galben-frunză de măr domnesc, de păduret și din buruieni

-albastru-din lilă

-cenușiu-din lilă, mai puțină decât la albastru. Galus negru-cenușiu închis (dacă e puțin)

-maro-frunză de gutui, din frunză de măr acru, păduret și din prun gras.

-verde-frunză de nuc.

      12. Care sunt etapele activității de țesut, de la conceperea modelului până la obținerea produsului final?

·         Urzești, întinzi pe război firul și-l faci la ghiarbă.

13.      Care sunt părtile componente ale războiului de țesut și la ce folosește fiecare?

·         Cracii războiului din lemn, unde se pune vatala, ițele care șade pe ele, cu vatala se bate.

14.      Spuneți numele a cel puțin un meșter popular care se ocupă de realizarea războiului de țesut.

·         Ion Borcăiaș, Marin a  lu’ Dăscălașu.

15.      Spuneți numele a cât mai mulți meșteri populari din comuna Vintileasca sau din localitățile învecinate care se mai ocupă de țesut.

·         Florica de pe plai la artizanat și cu Lilica Boboacii.

16.      Spuneți numele a cel puțin o persoană pe care ați învățat-o să țeasă.

·         Pe fetele mele.

      17. Țeseți azi mai mult sau mai puțin ca în trecut? De ce?

·         Mai puțin, nu se mai vând, nu se mai cată.

      18. Ce părere aveți despre faptul că în prezent Biblioteca Comunală și Școala se ocupă de studierea meșteșugurilor populare?

·         Îmi place, nu se uită datoria veche, cum s-ar zice.